Cu aproximativ jumatate de mileniu in urma, Leonardo da Vinci era de parere ca “Omul este intr-adevar regele animalelor, deoarece brutalitatea lui o intrece pe a lor. Traim bazandu-ne pe moartea altora. Suntem cimitire!”. Tot el afirma: “Va veni o vreme cand oameni asemeni mie vor privi uciderea animalelor cum privesc astazi uciderea oamenilor.” Astept cu nerabdare ca aceste cuvinte sa se adevereasca.

In zilele noastre, iubirea si interesul pentru animale este o moda. Si, ca orice alta moda, se bazeaza pe principii superficiale. Cati dintre noi suntem dispusi sa repetam ceea ce scriitorul irlandez, laureat al premiului Nobel, George Bernard Shaw sustinea: “Animalele sunt prietenii mei… si eu nu-mi mananc prietenii”?

Ne auto-etichetam ca fiind iubitori de animale si ne declaram a fi pentru repunerea acestora in drepturile care li se cuvin in mod natural (fara echivoc) insa in spatele cuvintelor nu stau decat actiuni contradictorii. NU ajutam animalele cand sustinem sectoare care le folosesc drept materie prima si cu siguranta NU le protejam cand ii finantam pe cei care le mutileaza.

Ma intreb cum este posibil ca iubirea pentru animale sa dispara subit in fata raionului cu mezeluri. Oare de ce toata afectiunea pentru aceste fiinte nevinovate se risipeste atunci cand ne hotaram sa cumparam produse care au fost testate pe animale.

De fiecare data cand vad o reclama la un produs tip fast-food imi revin in minte cuvintele muzicianului american Moby: “Din punct de vedere intelectual, fiintele umane si animalele pot fi diferite, insa este evident ca animalele au trairi emotionale intense si simt bucuria sau durerea. Este usor sa uiti legatura dintre un hamburger si vaca din care a fost produs. Insa ma fortez sa constientizez faptul ca, de fiecare data cand am mancat un hamburger, o vaca a incetat sa respire, sa mugească si sa se miste” .

Ce pot face?

In primul rand, este clar faptul ca cele mai insemnate suferinte pe care le pricinuim animalelor provin din consumarea carnii si a alimentelor de originele animale produse de catre ferme. Sa nu ne amagim cu idei de genul „aceste animale vor fi oricum sacrificate” sau “oricum nu o sa schimb eu ceva”. Un singur vegetarian salveaza 95 de vieti pe an, conform unui studiu al celebrei organizatii PETA, in anul 2007.

De asemenea, animalele sunt sacrificate pentru a fi transformate in haine si accesorii, industrie pe care o sustinem financiar. Daca ne eliberam mintea din lanturile publicitatii si a manipularii in masa si punem in balanta efectele actiunilor noastre, vom constientiza faptul ca piata ne ofera atat de multe alternative, incat o haina de blana sau o geanta de piele nu sunt nici pe departe cea mai buna alegere. Costurile sunt indiscutabil mai mari decat beneficiile!

Si, nu in ultimul rand, promovam indirect folosirea animalelor pentru diverse experimente prin cumpararea de produse care au fost testate pe aceste fapturi defavorizate. Ar trebui sa avem un semn de intrebare in legatura cu compozitia unui produs daca o companie este “nevoita” sa-si testeze produsele in aceste mod pentru a le putea pune pe piata.

In continuare sunt numai cateva exemple de companiie prezente pe piata romaneasca care nu-si testeaza produsele pe animale: The Body Shop, Clinique Laboratories, Estée Lauder, Framesi, Gigi Laboratories, JOICO International, L’Occitane, LUSH Cosmetics, M.A.C. Cosmetics, Oriflame USA, Palmers, Revlon, Stila Cosmetics, Tommy Hilfiger, Too Faced Cosmetics, Victoria’s Secret, etc*. Este oare paradoxal faptul ca produsele acestor companii sunt recunoscute a fi de foarta buna calitate, chiar daca nu sacrifica animale pentru a le experimenta?

Va propun sa facem un mic efort de a ne reaminti, de fiecare data cand ne dorim un produs mai mult sau mai putin necesar existentei noastre, sa-l analizam dupa criterii mai putin egoiste. Suntem dotati cu ratiune si avem puterea de a alege. Si intodeauna exista o varianta mai buna!

* Listele complete ale companiilor care fac sau nu testari pe animale pot fi gasite pe site-urile www.peta.org sau http://search.caringconsumer.com/.

Citeste mai departe»

Facem eforturi uriase pentru a avea o alimentatie nesanatoasa, costisitoare si cu efecte critice asupra mediului

Pentru a ne hrani cu carne, pe langa suferinta pe care le-o provocam animalelor, distrugem paduri, poluam apa, aerul, solul si contribuim in mod semnificativ la incalzirea globala.

Statisticile sunt ingrijoratoare: in SUA, poluarea cauzata de fermele de animale este de 130 de ori mai mare decat cea a oamenilor.

Miliardele de vite din intreaga lume si cei care le consuma sunt responsabili pentru 12% din emisiile anuale de metan, unul dintre gazele raspunzatoare de efectul de sera. „Contributia cresterii animalelor la efectul de sera este asemanatoare traficului, daca luam in considerare defrisarile pentru pasunat si cultivarea furajelor. [...] Si transformarea savanelor in deserturi, eroziunea zonelor montane, necesitatea excesiva de apa pentru vite si cererea enorma de energie pentru cresterea animalelor constituie argumente in plus ca noi continuam sa distrugem mediul cu fiecare kilogram de carne pe care il consumam.” declara Directorul Institutului Wuppertal pentru Clima, Mediu si Energie, Ernst Ulrich von Weizsäcker.

Cercetarile stiintifice atrag atentia asupra faptului ca una dintre cauzele majore ale distrugerii padurilor este cresterea animalelor in masa pentru consum. In ultimii 40 de ani, 40% din totalul padurilor tropicale din America Centrala au fost defrisate sau arse pentru a face loc pasunilor pentru animale si cultivarii furajelor. Din 1970, mai mult de 20 milioane de hectare de paduri tropicale au fost transformate in pasuni pentru vite, astfel ca in prezent pasunile pentru vite ocupa deja o treime din suprafata pamantului planetei noastre.

In Europa, peste 50% din poluarea apei este cauzata de cresterea de animale in masa. Azotatul rezultat din agricultura a patruns deja atat de adanc in apa fretica incat unele marci de apa minerala nu mai corespund valorilor directivelor pentru apa de consum. In SUA, agricultura contribuie mai mult la poluarea apei decat toate ramurile industriale.

Amoniacul din materiile fecale animale pune in pericol sanatatea umana nu doar prin rolul crucial pe care il are in ploaia acida, dar si prin aerosolurile secundare care se formeaza in atmosfera prin intermediul acestuia. Comitetul de cercetare asupra conservarii atmosferei pamantului a Parlamentului german a ajuns la urmatoarele concluzii: “90% din emisiile de amoniac provin din agricultura, dintre care 80% din cresterea de animale atat in Germania de Vest si Europa de Vest cat si la nivel global. 528.000 de tone de amoniac sunt emanate anual in Germania de Vest. Amoniacul provine din zona grajdurilor, din pasuni si prin depozitarea si prin stropirea cu ingrasamant biologic. […] Emisiile de azot si de amoniac ar putea fi reduse prin limitarea numarului de animale, prin schimbarea alimentatiei animalelor si prin limitarea folosirii de balegar lichid […] Acest lucru este de dorit nu doar din consideratii ecologice ci si din consideratii economice.”

In SUA, cifrele sunt alarmante: 8 miliarde de animale sacrificate consuma 80% din recolta totala de cereale. 90% din productia mondiala de soia reprezinta furaje si, in total, aproximativ jumatate din productia mondiala de grane este intrebuintata ca hrana pentru animale, pentru obtinerea de carne. Daca americanii ar manca cu numai 10% mai putina carne, cantitatea de cereale economisita ar putea salva de la foamete aproximativ un miliard de oameni.

In aceste conditii, cand mergem sa ne cumparam hrana, ar trebui sa avem in vedere faptul ca pe aceeasi suprafata de teren necesara producerii unui kg de carne, ar putea fi recoltate 200 kg de rosii, 160 kg de cartofi sau 120 kg de morcovi si fara a avea vreun efect periculos pentru mediului inconjurator. Avem dreptul si puterea de alege sa nu mai sustinem financiar un sector care ne va duce la pieire. Sanatatea noastra si a planetei depinde numai noi.

Citeste mai departe»